|
---|
CAPIT. VIII – PREZENTAREA DETALIATĂ A UNOR EVENIMENTE ȘI A UNOR PERSONALITĂȚI (I). – PELERINAJ LA LOCURILE SFINTE ALE ROMÂNIEI (8-22 MAI 1994)
|
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
Aici, la Curtea de Argeș, după venerarea moaștelor Sfintei Filofteia, Părintele Episcop Nathaniel și preoții săi, au ridicat un Trisaghion la mormintele regilor României, Ferdinand și Carol I (cu soțiile lor), după care au vizitat muzeul, chiliile și palatul mânăstiresc. Loc pitoresc, istorie sfântă! Cu toate că în program se înscria, pentru această regiune și, vizite la mânăstirile: Cozia, Turnu, Cornet, Bistrița și Arnota, din lipsă de timp, primul popas al pelerinajului nostru, de la Curtea de Argeș, spre Tismana, a fost la Sfânta Mânăstire Hurez, ctitorie a Marelui Domnitor Constantin Brâncoveanu (1688-1714). |
Ajunși aici, în fața bisericii mânăstirești, oaspeții, înconjurați de măicuțele mânăstirii, ascultă scurtul istoric, prezentat cu patos de Părintele Episcop Gherasim, care ne slujea, de această dată și de ghid.
Complexul „Brâncoveanu” de la Hurez, ne spuse Sfinția Sa, cuprinde mânăstirea propiuzisă, Biserica Bolniței, ctitorită în 1696, de Doamna Maria, sotia lui Constantin Brâncoveanu, Schitul „Sfinții Apostoli”, la cca 50 de metri, spre nord, și Schitul „Sfântul Ștefan”, ctitorit de Ștefan, la 1703, fiul cel mai mare al domnitorului. În total, 4 biserici, după numărul copiilor Sfântului Constantin Brâncoveanu, muceniciți în 1714.
Biserica mare, din mijlocul incintei, unde se află și mormântul, gol, al Măritului Domnitor, este o replică mai simpla a bisericii episcopale de la Curtea de Arges.
Dupa o scurtă vizită la muzeul mânăstirii, cu prisos de arcade brâncovenești și, după savuarea a câte unui pahar de apa rece și o linguriță de dulceață, care ne-a adus aminte de vremurile de demult, servite la mansarda, de unde puteai admira priveliștea panoramică a împrejurimilor, Înalții Ierarhi, și ceilalți membri ai delegației, luându-și rămas bun de la gazde, s-au îndreptat spre Mânăstirea Polovragi, o mânăstire de maici, tot în Episcopia Râmnicului.
b. De la Polovraci, ne îndreptăm spre Tismana
Așezată într-un cadru pitoresc, la poalele muntelui Piatra Polovragilor, Sfânta Mânăstire Polovragi are vechime din jurul anului 1505, fiind ctitorită de Radu și Pătru, fiii lui Danciu Zamona, menționati într-un hrisov din 18 ianuarie 1480, din vremea voievodului Basarab cel Tânăr (1477-1481).
La Polovraci, la intrarea în incinta mânăstirii, delegația nostră a fost întâmpinată de I.P.S.Sa Nestor (Vornicescu), Mitropolitul Olteniei, însoțit de câțiva consilieri, egumena mânăstirii și obștea monahală. După un scurt istoric al mânăstirii, depanat, cu patos oratoric, de Înaltul Nestor, a urmat tradiționala închinăciune, în biserica mare, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, apoi s-a vizitat muzeul.
Aflându-ne spre orele prânzului, Înalții Ierarhi, Nestor, Nathaniel, Gherasim și însoțitorii lor, s-au îndreptat spre Mânăstirea Lainici, situată la vreo 40 de km., vest de Polovragi. Aici, la Lainici, obștea călugărilor, ne pregătiseră prânzul, așa că, după cuvenita vizitare a bisericii, muzeului și clădirilor adiacente, am fost ospătați în trapeza mânăstirească.
Itinerariul zilei urma să se încheie la Mânăstirea Tismana, la cca 100 km de Lainici. Mânăstirea Tismana, este unul dintre cele mai căutate locuri de reculegere și închinăciune din România. O adevărata vatră de spiritualitate românească, un monument de cinstire a eternității credinței ortodoxe românesti. Mânăstirea Tismana a fost ctitorită de cuviosul Sfânt, Nicodim Valahul, 1376-1378, cu sprijinul generos al domnitorului Radu I, legendarul „Negru Vodă”.
Delegația, întâmpinata la Tismana |
Încă de la înființare, „Tismana” a fost mare arhimandrie și lavră, de ea depinzând mai multe mânăstiri, din împrejurimi. Vremelnic, ea a fost și reședință bănească și metropolitană, când cotropitorii au ocupat, trecător, Severinul. Tot aici, spune o pisanie că, în urma conflictului dintre boierii olteni și Leon Vodă, „Matei Basarab si cu ceilalți s-au închis în Mânăstirea Tismana și, trei zile stând împrejurul mânăstirii, gonacii, nimic nu le-au putut strica, ci noaptea au ieșit și, au trecut, din nou, în Transilvania”. În biserica mare se păstrează o raclă cu moaștele, de fapt numai un deget al Sf. Nicodim, restul trupului găsindu-și, probabil, odihna netulburată, într-una din grotele peșterii Sfântului Nicodim, din stânca sud-estică, alăturată. |
Pe un urcuș abrupt, se află un monument rupestru, din care izvorăște șuvoiul de apă ce trece pe sub Sfânta Mânăstire Tismana, formând, la ieșire, o frumoasă cascadă, priveliște de neuitat pentru oricine vizitează acest sfânt așezământ.
Tot aici, cum spune o placă comemorativă, „Tudor Vladimirescu a organizat o bază de pregătire a mișcării revoluționare din 1821”.În afară de biserica mare, din mijlocul incintei, avem Biserica Bolniței sau Paraclisul „Sf. Nicolae”, ctitorie a lui Matei Basarab, din cimitirul mânăstiresc, muzeul mânăstirii, chiliile și casa de oaspeți.
Aici, la Tismana, am fost ospătați și găzduiți peste noapte. Aici, la Tismana, în slujbele nocturne și din zorii zilei, l-am găsit pe Dumnezeu Atoateveghetorul. Aici, la Tismana, ne-am simțit mai aproape de cer.
Miercuri, 18 mai crt., era soare și cald, reamintindu-ne, dacă mai era nevoie, de călătoria ce trebuia să continue. Avem de parcurs o cale de vreo 200 de km, de la Tismana, la Craiova, centrul metropolitan al Olteniei. Ajunși pe la miezul-zilei, după o masă „oltenească”, Înaltul Nestor ne-a însoțit într-o vizită la istorica Mânăstire Jitianu, de lângă Craiova, apoi la Seminarul Teologic din Mofleni, urmată de vizita la marea biserică „Madona Dudu”, din centrul Craiovei, unde se află o icoană a Maicii Domnului, făcătoare de minuni, și închinare la Catedrala Mitropolitană din Craiova. Cina și cazarea delegației a avut loc la Centrul Mitropolitan. Vă rugăm să ne însoțiți în: Mitropolia Banatului... |
Întregul pelerinaj, mai jos (apăsați pe fiecare imagine în parte):
![]() |
Pelerinaj - Introducere - Prin mijlocirea scrisorilor cu Patriarhatul Român, ni s-a făcut cunoscut de Biserica României, că vom fi bineveniți, când ne vom hotărâ să vizităm România. Socotind buna învoire a Congresului Episcopiei, pentru a se îmbunătăți relațiile cu Biserica din România... (citește în continuare) |
|
![]() |
Mitropolia Muntenia - În Duminica Tomii, 8 mai crt., în Sfânta Catedrală Patriarhală, de pe Dealul Mitropoliei, din București, P.F. Patriarh Teoctist, P.S. Episcop Nathaniel și P.S. Episcop Teofan, vicar-patriarhal și un sobor de 10 preoți și 3 diaconi... (citește în continuare) |
|
![]() |
Mitropolia Moldovei - Vizita la Arhiepiscopia Iașilor - Drumul dinspre Galați, a fost anevoios, și călătorii obosiții. Miercuri, spre orele 11, noaptea, am ajuns la Palatul Mitropolitan din Iași, unde, deși era târziu, I.P.S.Sa Mitropolit dr. Daniel ne aștepta „cu masa pusă”... (citește în continuare) |
|
![]() |
Mitropolia Ardealului - La Toplița, „Mirele”, nu mai vine!?... In dimineața zilei de sâmbătă, 14 mai crt., încheindu-ne itinerariul Muntenia - Dobrogea - Moldova, delegația noastră și-a luat rămas bun de la gazdele Mânăstirii Văratec... (citește în continuare) |
|
![]() |
Mitropolia Clujului - Episcopul Nathaniel, este întâmpinat la Alba Iulia. La timpul plănuit, duminică 15 mai crt., în jurul orei 6:00 seara, la Alba Iulia, în zvelta catedrală mitropolitană, „Catedrala Reîntregirii”, construită de Mihai Viteazul, în 1597... (citește în continuare) |
|
![]() |
Mitropolia Olteniei - Popas la Episcopia Râmnicului - Într-un târziu, spre seară, luându-ne la revedere de la bunele și ospitalierele noastre gazde, de la Mânăstirea Recea, (de la Episcopul Andrei și anturajul său), am pornit, prin Mediaș și Sibiu, pe Valea Oltului, către Episcopia Râmnicului, în Râmnicu Vâlcea... (citește în continuare) |
|
![]() |
Mitropolia Banatului - La Mitropolia Banatului - Joi, 19 mai crt., după dejun, luându-ne rămas bun de la Înaltul Nestor, ne-am îmbarcat la un drum lung, de la Craiova la Timișoara, de peste 300 de km... (citește în continuare) |
|
![]() |
Concluzii - Concluzii - Comentariile Protopopului Simion Pavel, din Chicago, IL - Ne-am propus să prezentăm, prin intermediul revistei parohiei noastre „Viața Creștină”, vizita în România a Prea Sfințitului Episcop Nathaniel și delegației însoțitoare, în perioada 8-22 mai, 1994... (citește în continuare) |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|